Ascaridoza, toxocaroza și oxiuriaza sunt doar câteva dintre cele mai frecvente infecții parazitare, afectând atât copii, cât și adulți. Parazitarea cu helminți poate avea consecințe grave asupra sănătății, influențând negativ starea generală și provocând diverse probleme de sănătate. „Parazitarea helminților în organismul uman nu rămâne fără consecințe”, susține Olga Erohina, medic pediatru la Clinica Sante, subliniind importanța diagnosticării timpurii pentru prevenirea complicațiilor.
Pentru a simplifica procesul de detectare a acestor infecții, Clinica Sante a creat Pachetul Helmintiaza. Acest pachet cuprinde o serie de teste esențiale care ajută la identificarea precoce a infecțiilor parazitare, facilitând astfel inițierea unui tratament adecvat înainte de apariția complicațiilor severe.
Doctorul pediatru Olga Erohina explică care sunt simptomele care indică necesitatea adresării la medic și efectuării investigațiilor, care categorii de persoane au un risc crescut de a dezvolta infecții parazitare, dar și ce consecințe pot apărea în lipsa unui tratament adecvat.
Infecții parazitare întâlnite în rândul copiilor și adulților
Infecțiile intestinale sunt afecțiuni cauzate de paraziți care infectează tractul gastro-intestinal. Paraziții intestinali sunt specii vii care trăiesc în interiorul unui organism viu (gazda), hrănindu-se cu substanțele nutritive ale acestuia. Organismul uman poate fi afectat de peste 250 specii de helminți, iar 40 dintre acestea sunt înregistrate mai frecvent. În Republica Moldova, cele mai răspândite helmintiaze sunt: enterobioza (oxiuriaza), ascaridoza, toxocaroza, echinococoza și himenolepidoza. Infecțiile parazitare ocupă al doilea loc după incidența bolilor, după infecțiile respiratorii acute. Cea mai frecventă cauză de infestare cu paraziți intestinali este consumul de carne (de porc, vită sau pește) gătită insuficient. Printre alte cauze comune ale infestării se numără consumul apei contaminate, contactul cu sol contaminat, cu materii fecale contaminate și nerespectarea regulilor de igienă.
Infecția cu Helicobacter pylori este una dintre cele mai frecvente infecții cronice. Incidența infecției cu Helicobacter este înalt corelată cu statutul socio-economic precar întâlnit în țările în curs de dezvoltare, în aceste regiuni populația afectată de acest patogen variind între 50% și 80%. Helicobacter pylori este o bacterie Gram-negativă, de forma spirală, care este adaptată la mediul acid și care colonizează mucoasa stomacului sau a duodenului. Helicobacter se poate răspândi prin consumul de apă sau alimente contaminate și prin contactul cu saliva sau masele vomitive ale bolnavului. În anumite situații, este posibilă și transmiterea iatrogenă a infecției prin tehnici de endoscopie sau manevre stomatologice în timpul cărora se utilizează instrumentar medical incorect sterilizat.
Având în vedere incidența crescută a acestor patologii, la apariția simptomelor de afectare a tractului gastro-intestinal, este necesară diagnosticarea rapidă pentru inițierea tratamentului corect.
Simptomele parazitozei intestinale
Simptomele frecvent întâlnite ale prezenței helminților includ stare de oboseală și slăbiciuni generale, reacții alergice, lipsa sau creșterea poftei de mâncare, greață, vomă și halitoză. De asemenea, durerile abdominale, flatulența și balonarea, tulburările de scaun (diaree, constipație), pierderea rapidă în greutate, anemia și carențele nutritive pot indica prezența paraziților. Alte simptome alarmante sunt eliminarea paraziților sau fragmentelor lor în fecale, mâncărimea sau erupția cutanată în regiunea anală, durerile musculare și articulare, scăderea sistemului imunitar, tulburările de somn, neliniștea și anxietatea.
Tabloul clinic al pacienților cu infecție cu Helicobacter pylori include simptome precum pirozis, dureri epigastrice cu agravare pe nemâncate, greață, lipsa poftei de mâncare și eructații frecvente. De asemenea, senzația de plenitudine post-prandială, sațietatea precoce și pierderea ponderală sunt frecvent întâlnite.
Pachetul de analize Helminthiază: Cine ar trebui testat la paraziți și bacterii?
Se recomandă efectuarea analizelor în scop profilactic:
- La copii de vârsta de 1 an;
- La copii ce se încadrează în grădinițe și școli pentru depistarea rapidă și tratamentul la timp, pentru a preveni răspândirea infecțiilor parazitare în colectivități;
- La copii ce vor frecventa bazinul;
- Adulților care au fost în contact cu copii infectați cu paraziți;
- Persoanelor care îngrijesc copii la grădinițe/centre de plasament;
- Persoanelor care lucrează în agricultură, la ferme;
- Persoanelor care călătoresc în regiunile tropicale și subtropicale, în special, în Africa, America, China și Asia de Est.
De asemenea, există mai multe categorii de persoane care sunt expuse unui risc crescut de infecții parazitare. Acestea includ persoanele cu imunodeficiențe, boli cronice sau care au suferit un transplant de organe, precum și femeile însărcinate.
O altă categorie de risc este reprezentată de cei care trăiesc în regiuni fără surse de apă potabilă sau care înoată în lacuri, râuri sau iazuri. Persoanele care consumă carne sau pește insuficient prelucrate termic și cei care au grijă de animale sunt, de asemenea, expuse unui risc crescut de infecție.
Factorii de risc pentru infecția cu Helicobacter pylori includ condițiile de viață improprii și absența apei potabile. De asemenea, contactul cu un membru de familie infectat cu Helicobacter pylori și prezența unor patologii cronice gastro-intestinale contribuie la riscul de infecție.
Pentru copii, factorii de risc includ umectarea biberonului, premasticația alimentelor și utilizarea biberonului după vârsta de 2 ani. Un nivel scăzut de educație parentală și instituționalizarea copiilor sunt, de asemenea, factori de risc relevanți.
Ce impact au infecțiile parazitare asupra sănătății dacă nu sunt tratate corespunzător?
Parazitarea helminților în organismul uman nu rămâne fără consecințe. Caracterul evoluției helmintiazelor depinde mult de intensitatea invaziei, de căile de pătrundere, de căile de migrație și de specia parazitului. Printre complicațiile posibile se enumeră complicații mecanice, precum obstrucțiile intestinale și ale căilor biliare, uneori obstrucții ale căilor respiratorii, în ascaridioze și echinococoză. Frecvent apar dereglările metabolismului proteic, ca urmare a consumului sporit de către parazit a proteinelor, în consecință apare scăderea în greutate și tulburarea de creștere la copii. Helmintiazele provoacă scăderea absorbției vitaminelor și mineralelor, cu apariția în consecință a deficiențelor nutriționale și anemiilor. Paraziții influențează negativ asupra sistemului imunitar, contribuie la apariția reacțiilor alergice, dezechilibrează flora intestinală, favorizând proliferarea bacteriilor patogene.
În cazul infecției cu Helicobacter pylori, o parte din pacienții cu infecție cronică netratată vor face gastrită, 10% din cei infectați pot ajunge la ulcer, iar unii vor dezvolta cancer gastric. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, Helicobacter pylori este agent carcinogen, fiind factor de risc pentru adenocarcinomul și limfomul gastric (MALT). Alte posibile complicații includ purpura trombocitopenică idiopatică, anemia feriprivă și deficitul de vitamina B12. Este important de reținut că infecția trebuie tratată la timp.
Recomandări privind pregătirea pentru efectuarea acestor analize?
Examenul coproparazitologic reprezintă principala metodă de identificare a parazitului. Pentru colectarea probei se utilizează un recipiente speciale (coprorecoltoare) fără mediu de transport. Pentru un examen coproparazitologic de rutină este recomandat să se preleveze din cel puțin 3 zone de scaun emis spontan. Din bolul fecal se aleg zone modificate (cu mucozități, striuri de sânge, consistență moale etc.) și se recoltează cu lingurița coprorecoltorului. Până la predarea recipientului în laborator, acesta se păstrează la rece (la frigider) închis etanș.
Un singur rezultat negativ nu are valoare diagnostică de excludere a unei infestări parazitare intestinale, deoarece unii paraziți intestinali nu elimină ouă, chisturi sau larve în mod continuu, și se recomandă repetarea examinării de 3 ori la intervale de 3-5 zile. Se recomandă evitarea contaminării probei cu apă, deoarece aceasta conține diverse protozoare, care pot da rezultate eronate. De asemenea se va evita contaminarea materiilor fecale cu urină, deoarece aceasta poate distruge formele vegetative ale protozoarelor. Pentru realizarea unui examen coproparazitologic corect este foarte important ca pacientul să menționeze dacă administrează un anumit tratament sau dacă a călătorit în zone endemice.
Un examen coproparazitologic nu necesită o pregătire specială, dar este nevoie să evitați utilizarea anumitor produse înainte de a colecta proba din materiile fecale, cum ar fi laxative, medicamente antidiareice, antiparazite sau antibiotice, coloranți de contrast, care sunt utilizați în studii imagistice și raze X. De asemenea, în ajunul examinării trebuie de evitat consumul de produse alimentare ce favorizează apariția diareii (prune, piersici, caise).
Pentru depistarea antigenului Helicobacterului pylori se folosește aceeași probă, ca și pentru coproparazitogramă. Iar determinarea anticorpilor la toxocară și ascaridă se realizează dintr-o probă de sânge venos recoltată pe nemâncate.
Ce trebuie să urmeze un pacient dacă obține un rezultat pozitiv la infecții?
Dacă obțineți un rezultat pozitiv pentru una dintre infecțiile parazitare sau infecția cu Helicobacter pylori, este obligatoriu să consultați un medic specialist pentru stabilirea unui plan de tratament adecvat. Un medic va putea recomanda tratamentul potrivit și va urmări evoluția stării dumneavoastră de sănătate.
Pentru a preveni infecțiile parazitare și bacteriene, este important să respectați anumite măsuri de igienă și siguranță. Spălați regulat mâinile cu apă și săpun înainte de mese și după utilizarea toaletei, după activități în aer liber, după contactul cu animale de companie sau lucrul cu solul. Evitați contactul cu nisipul și spălați bine fructele și legumele înainte de consum. Consumați carne bine gătită și folosiți apă din surse potabile. Nu înghițiți apă din lacuri sau râuri când vă scăldați și evitați să folosiți obiecte comune cu persoanele infectate cu Helicobacter pylori, protejându-vă astfel de contactul cu saliva, materiile fecale sau masele vomitive ale bolnavilor.
Cunoașterea modului de transmitere a infecțiilor, simptomelor, metodelor de prevenire, cât și a metodelor de diagnostic, poate contribui la reducerea semnificativă a cazurilor de parazitoze și infecții cu Helicobacter pylori.
Pentru programare la Olga Erohina, medic pediatru la Clinica Sante sunați cu încredere la 078667266.
Rețeaua de Centre Medicale Clinica Sante- sănătatea ta este prioritatea noastră.