Diabetul zaharat: tipuri, complicații și recomandări medicale

Boala cronică de rinichi, afecțiunile oculare, cangrena, infarctul miocardic și ictusul cerebral sunt unele dintre cele mai frecvente complicații provocate de diabetul zaharat – afecțiunea considerată epidemia secolului XXI. Vestea bună este că toate aceste complicații pot fi prevenite în cazul în care pacientul se adresează la timp la medic și urmează tratamentul potrivit.

Diabetul zaharat este o afecțiune cronică caracterizată prin niveluri ridicate ale glucozei în sânge. Această condiție apare atunci când organismul nu produce suficientă insulină sau nu utilizează eficient insulina produsă pentru a regla nivelurile de glucoză. Insulina este o substanță chimică produsă de pancreas și este esențială pentru transportul glucozei din sânge în celulele corpului, unde poate fi utilizată pentru producerea de energie.

Afecțiunea este tot mai răspândită în ultimii ani, afirmă medicul endocrinolog de la Clinica Sante Ungheni, Vera Mihăilă: „Numărul persoanelor ce suferă de diabet zahart a crescut considerabil în ultimii ani, în întreaga lume. Acest fapt se datorează sedentarismului, stresului, alimentației nesănătoase și altor factori. Din grupul de risc fac parte persoanele obeze, cele care au avut diabet gestațional, cele cu patologii cardiovasculare, hipertensiune arterială, dar și persoanele cu dislipidemii.”

Cele mai comune tipuri de diabet zaharat:

• Diabetul de tip 1 este o formă în care pancreasul nu produce suficientă insulină. Este adesea diagnosticat la copii și tineri adulți, iar tratamentul implică administrarea de insulină și monitorizarea atentă a nivelurilor de glucoză în sânge.
• Diabetul de tip 2 este cea mai frecventă formă de diabet și apare atunci când organismul nu utilizează eficient insulina produsă sau nu produce suficientă insulină. Acest tip de diabet este adesea asociat cu factori de stil de viață, cum ar fi alimentația necorespunzătoare, lipsa activității fizice și supraponderabilitatea.
• Diabetul gestațional: Apare în timpul sarcinii la femei care nu au avut anterior diabet, dar dezvoltă niveluri ridicate de glucoză în timpul sarcinii. Riscul de diabet de tip 2 ulterior în viață este crescut atât pentru mamă, cât și pentru copil.

Medicul endocrinolog, Vera Mihăilă, susține că, din păcate, în mare parte, pacienții cu diabet zaharat se adresează la medic mult prea târziu, când deja se confruntă cu complicații provocate de această patologie. „Diabetul zaharat poate debuta asimptomatic. Nivelul glucozei în sânge poate să fie 5, 6, 7 până la 9, iar pacientul poate să nu prezinte niciun simptom. Uneori se întâmplă să descoperim întâmplător că o persoană are diabet, în urma unei analize de rutină. Alteori pacientul se adresează la medic cu alte probleme de sănătate, cu patologii urinare sau prurit genital și în urma unor investigații se depistează că persoana suferă de diabet”, menționează Vera Mihăilă.

Simptome și diagnostic

Simptomele diabetului zaharat pot varia în funcție de tipul de diabet și de stadiul afecțiunii, dar cele mai comune semne pot include setea excesivă, urinarea frecventă, senzația de oboseală, scăderea în greutate și răni care se vindecă lent. Iar diagnosticul diabetului zaharat se face cu ajutorul investigațiilor care evaluează nivelurile de glucoză din sânge.

„Este de ajuns să se facă o analiză ce măsoară nivelul de glucoză din sânge, dimineața, pe nemâncate. În cazul în care acest nivel este crescut, pacientul este îndreptat la medicul endocrinolog. Dacă nivelul glicemiei este mai mare de 7, atunci se recomandă ca analiza să fie repetată. Dacă și următorul rezultat e mai mare de 7, atunci putem stabili diagnosticul de diabet zaharat. Este important ca glicemia să fie prelevată în timpul când pacientul este sănătos, nu suferă de infecții respiratorii, nu este într-o perioadă de stres acut și nu a suferit traumatisme grave. Iar hemoglobina glicozilată este o analiză care arată o medie a glucozei pe ultimele trei luni. Un rezultat mai mare de 6,5 poate indica prediabet”, punctează medicul endocrinolog de la Clinica Sante Ungheni, Vera Mihăilă.

Datele statistice arată că, în ultimii ani, diabetul zaharat de tip 2 apare la vârste mai tinere. „Dacă anterior diabetul de tip 2 apărea, în mare parte, la persoane trecute de 50 de ani, în prezent avem multiple cazuri când acest tip de diabet este diagnosticat la persoane tinere. De aceea, se recomandă ca fiecare persoană ce a atins vârsta de 35 de ani să facă investigația la glicemie cel puțin odată în an, deoarece, dacă nu este depistat la timp și nu este monitorizat corespunzător, pot apărea complicații grave”, afirmă medicul endocrinolog.

Complicațiile diabetului

Complicațiile diabetului pot fi împărțite în complicații acute și complicații cronice, în funcție de modul în care se dezvoltă și progresează. Complicații acute sunt cele care apar brusc. Printre acestea se numără:

• Hipoglicemia: Este o complicație acută în care nivelul de zahăr din sânge scade periculos de mult. Poate apărea rapid și necesită intervenție imediată pentru a readuce nivelul de glucoză la valori normale.
• Cetoacidoza diabetică: Se întâmplă în special în diabetul de tip 1, când organismul nu are suficientă insulină. Aceasta implică acumularea de corpi cetonici în sânge, ceea ce poate duce la acidoză și necesită tratament de urgență.
• Stare hiperosmolară hiperglicemică: Afectează în special persoanele cu diabet de tip 2, provocând o creștere semnificativă a nivelului de glucoză în sânge și deshidratare extremă. Necesită adesea tratament de urgență.

Spre deosebire de complicațiile acute, care apar brusc și evoluează rapid, cele cronice se dezvoltă treptat, fiind rezultatul expunerii îndelungate la niveluri ridicate de glucoză în sânge. „Printre complicațiile cronice ale diabetului zaharat se numără complicațiile oculare, care pot să ducă chiar și la orbire, complicațiile renale, când sunt afectați rinichii, cu scăderea treptată a funcție renale până la apariția insuficienței renale, când pacientul ajunge la dializă. Din listă mai fac parte și complicațiile neurologice, cangrena, care poate rezulta cu amputația, complicațiile cardiovasculare, cum ar fi infarctul miocardic, ictusul cerebral”, atenționează Vera Mihăilă.

Mituri despre tratamentul cu insulină

Tratamentul poate include medicamente orale, insulină sau o combinație a ambelor, împreună cu modificări ale stilului de viață. În rândul pacienților cu diabet zaharat există convingerea că dacă un pacient începe să folosească insulină, va deveni dependent de aceasta pentru tot restul vieții. Vera Mihăilă, medic endocrinolog la Clinica Sante Ungheni, afirmă că acesta nu este decât un mit și că din contra, cu cât mai mult se va amâna administrarea insulinei, în cazurile când acest lucru este absolut necesar, riscul dezvoltării complicațiilor este mult mai mare.

„Pacienții se tem să folosească insulina pentru că, li se pare că dacă treci la insulină, situația este foarte gravă. Dacă se evită începerea la timp a tratamentului cu insulină, complicațiile apar și se dezvoltă destul de rapid. În prezent există insulină destul de calitativă, iar dacă o administrezi corect, dacă monitorizezi glicemia, reușești astfel se preîntâmpini apariția complicațiilor. Este foarte important ca tratamentul cu insulină să înceapă la timp. Fiindcă dacă complicațiile deja au apărut, poți să administrezi cea mai bună insulină, însă rezultatele nu vor fi pe măsura așteptărilor”, punctează medicul endocrinolog.

Recomandările medicului endocrinolog

Persoanele care se află în grupul de risc pentru dezvoltarea diabetului zaharat pot să prevină apariția acestei patologii, respectând o serie de recomandări: „Să adopte un mod de viață cât mai sănătos, să facă mișcare, să respecte un regim dietetic, să evite glucidele ce se asimilează ușor, cum ar fi produsele de patiserie, să limiteze consumul de produse făinoase și grăsimi animaliere, și să crească în schimb consumul de legume, de semințe, nuci, pește și alte produse sănătoase” a conchis medicul endocrinolog de la Clinica Sante Ungheni, Vera Mihăilă.